Eduard STOICA

Parlamentul Turciei a adoptat miercuri noapte un amendament la Constituţie, care permite studentelor să poarte vălul islamic (habib) în incinta universităţilor. Problema a divizat opinia publică din Turcia, stat întemeiat pe principii laice, dar cu o populaţie musulmană în proporţie de 99 la sută. Constituţia Turciei interzicea, în numele laicităţii, purtarea vălului şi a altor veşminte cu conotaţie religioasă în universităţi şi clădiri publice. Partidul islamist moderat aflat în prezent la putere s-a angajat să elimine interdicţia, pe motiv că aceasta încalcă drepturile studentelor musulmane.

Revenind la postul anterior reafirm că purtarea acesteia fără constrângere nu e un pericol, dimpotrivă este un semn al libertăţii individuale, dar fanatismul religios însă este. Iar fanatismele se induc şi se intreţin prin astfel de simboluri religioase, prin obligativitatea lor.

Partidul de guvernare din Turcia şi o formaţiune din opoziţie au propus revenirea la hijab (batic cu nod sub bărbie) în universităţi. Deocamdată puternica armată a Turciei, care prin generalii săi are un cuvânt greu de spus în politca turcă, apărătoare a tradiţiei seculariste instituite de Kemal Ataturk, nu a avut nici o reacţie.

Destul de recent am participat la o conferinţă la o universitate din Istanbul, am intrat în contact cu studenţi, am interacţionat cu oameni de pe stradă şi am simţit spiritul de comerciant la tot pasul. Este destul de dificil să vorbesc despre oraşul de pe două continente, despre capitala a trei imperii, roman, bizantin şi otoman. Isanbulul păstrează la tot pasul moştenirile trecutului dar avansează cu repeziciune spre un viitor modern. Noile clădiri din partea de nord-vest a oraşului iţi dau impresia că umbli într-un oraş de abia construit. Turcii ar trebui să îi mulţumească mereu primului preşedinte al Turciei, Ataturk pentru trecerea de la alfabetul arab la cel latin în 1928, pentru că astfel a fost deschisă o poartă către civilizţie şi după decenii spre cunoştere. Acesta a reformat ţara din temelii, a abolit califatul, a desfiinţat şcolile religioase şi legea musulmană, care a fost înlocuită de codul civil elveţian, codul penal italian şi codul comercial german. Nu în ultimul rând a încurajat egalitatea femeilor prin aprobarea unei legi conform căreia femeilor li se permitea să voteze pentru membrii din Parlament şi să deţină locuri în Parlament.

Citeşte tot articolul »”Turcia, între trecut, prezent şi viitor”