Eduard Stoica

Pentru deputaţi criza este doar la televizorşi doar atunci când votează proiecte de lege la comandă în care singurul dezavantajat este cetăţeanul de rând. Cum ar putea altfel ca unii “aleşi” să aibă cheltuieli nesimţite cu telefonia mobilă în anul 2009 de până la 15.000 lei? Am intrat pe site-ul Camerei Deputaţilor (www.cdep.ro) şi mi s-a ridicat tensiunea când am văzut că un deputat a vorbit la telefon în anul 2009 de nici mai mult nici mai puţin de 15.306 lei. Este vorba de Relu Fenechiu care a avut nesimţirea de a ne jegmănii pe toţi cu această factură exorbitantă, iar lista continuă, astfel.

Top 20 deputaţi vorbăreţi:

1. Fenechiu Relu 15.306 lei
2. Oltean Ioan 13.417 lei
3. Zgonea Valeriu Ştefan 12.609 lei
4. Borbély László 11.211 lei
5. Pambuccian Varujan 9.728 lei
6. Năstase Adrian 9.544 lei
7. Tudose Mihai 8.493 lei
8. Anastase Roberta Alma 8.203 lei
9. Olteanu Bogdan 7.524 lei
10. Canacheu Costică 6.828 lei
11. Albu Gheorghe 6.672 lei
12. Dumitrescu Cristian 6.604 lei
13. Păun Nicolae 6.513 lei
14. Motreanu Dan-Ştefan 6.238 lei
15. Bănicioiu Nicolae 6.235 lei
16. Iancu Iulian 6.028 lei
17. Pardău Dumitru 5.552 lei
18. Buda Daniel 5.402 lei
19. Stan Ioan 5.191 lei
20. Hrebenciuc Viorel 4.774 lei

Mai mult Relu Fenechiu din 2008 până în 2010 a avut doar 27 de luări de cuvânt în plen, 23 de propuneri legislative la care a luat parte însă niciuna aprobată, 4 întrebări şi interpelări și 9 moţiuni la care a participat.

Mă întreb cum arată creierul specimenelor care reușesc să vorbească la telefon mai mult decât salariul mediu pe economie, oare nu s-a prăjit de la atâtea radiații electromagnetice. Ce exemplu oferă aceștia populaţiei disperate? Ce model sunt aceştia pentru vremurile de Citeşte tot articolul »”Cum au înţeles unii deputaţi criza”

Aş fi putut să îmi intitulez articolul şi marea gargară a colegiilor uninominale.

Comisia parlamentară de Cod Electoral a stabilit colegiile uninominale pentru judeţul Sibiu, astfel judeţul nostru va avea 9 parlamentari, împărţiţi pe 9 colegii, din care 3 vor merge la Senat, iar 6 la Camera Deputaţilor.

Voi explica un pic cum s-a ales numărul de colegii uninominale. Potrivit Legii votului uninominal, “numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de patru, iar cel de senator, mai mic de doi“. Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinînd cont de cîteva reguli. În primul rînd, o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi, iar teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ. Potrivit legii, pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi. Un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi. Bun până aici totul este clar, mergem un pic mai departe …

Varianta pentru alegerile parlamentare este o copie după modelul alegerilor din Slovenia, elimină lista naţională de rezervă care ar fi fost utilizată doar la a treia redistribuire a mandatelor în situaţia excepţională în care un partid ar fi obţinut dreptul la mai multe mandate decat candidaţi avea, oricum această a treia listă a constituit şi una dintre obiecţiile Curţii Constituţionale. Citeşte tot articolul »”Alegeri parlamentare. Colegiile uninominale.”