Eduard STOICA

Regatul Belgiei este o ţară în Europa de Vest şi este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene. Majoritatea instituţiilor europene sunt gazduite pe teritoriul Belgiei, precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv NATO. Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Regele Albert al II-lea al Belgiei, este şeful statului din 1993. De remarcat faptul că Belgia este singura monarhie din Europa în care regale nu urcă pe tron automat la decesul predecesorului, ci este obligat să depună un jurământ constituțional prin care se obligă să apere integritatea teritorială, independența și să repsecte legile statului. Capitala Belgiei este la Bruxelles, oraș care este și unul dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene. De menționat este că Belgia este unul dintre cele mai mici state europene ca și suprafață, cu o populație de 10.446.000 de locuitori. Imnul național este Barabanteana și are versurile oficiale atât în limba franceză cât și Olandeză.

Sistemul și situația politică în această tară este foarte complex și la ora actulă deosebit de complicat. Belgia este împărţită în două mari regiuni, Flandra situată în jumătatea de nord a ţării care are 58% din populaţie, unde limba vorbită este olandeza si Valonia situată în jumătatea de sud care are 32% din populaţie, iar limba vorbită este franceza. Regiunea Capitalei Bruxelles concentrează 10% din populaţie şi este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în aproiere de Regiunea Volonă. În Belgia mai avem în estul Voloniei şi o mică comunitate germanofonă la fronieră cu Germania.

Toată această diversitate lingvistică şi culturală pe care o găsim pe teritoriul Belgiei duce la dese conflicte politice, iar acum în 2008 criza belgiana pare mai acută decât oricând. Valonii şi flamanzii par să Citeşte tot articolul »”Să cunoaştem Europa … Belgia”

Austria  a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 1995. Republica Austria este o federație din Europa Centrală, un stat format dintr-un număr de state care au transferat o mare parte din suveranitaea lor unei noi entităţi, supraordonată acestora, numită guvern central (”federal”). Într-o federaţie, statutul de autoguvernare al statelor este stabilit prin constituție.  Austria este formată din nouă state federale Burgenland, Carintia, Austria Inferioară, Austria Superioară, Salzburg, Steiermark, Tirol, Vorarlberg și Viena. Populația Austriei numără 8.117.754 locuitori pe o suprafaţă de 83.871 km². Land der Berge, Land am Strome, în traducere, țară a munţilor, ţară pe malul fluviului, este imnul național al Austriei.

Președintele este ales odată  la 6 ani prin votul poporului, iar acesta numește cancelarul federal, șeful guvernului, exchivalentul funcției de prim-ministru, care în mod normal este liderul celui mai mare partid din parlament. Președintele Austriei este în prezent Heinz Fischer, ultima oară s-a aflat în Romania într-o vizită oficială în 02.05.2006. Alfred Gusenbauer conduce în prezent cancelaria Austriei, acesta din urmă aflându-se în România în luna martie a acestui an, unde a avut convorbiri cu omologul său român, Călin Popescu Tăriceanu, despre proiectul Nabucco.

Parlamentul austriac este format din două camere, Nationalrat (Consiliul Naţional) și Bundesrat (Consiliul Federal). Consiliul Naţional (Der Nationalrat) este format din 183 membri, aleşi de popor pentru o legislatură de cinci ani; toţi cetăţenii austrieci Citeşte tot articolul »”Să cunoaștem Europa … Austria”

Traian Băsescu a susţinut un comunicat de presă, miercuri 6 august la o oră de maximă audienţă. În prima parte s-a referit la situaţia sinistraţilor de pe urma inundaţiilor, iar în a doua parte a facut ce ştie mai bine, pe păcaliciul, referindu-se la raportul de ţară pe justiţie. “Poate nu este cel mai potrivit moment, de aceea voi şi trece foarte succinct… ”, asa şi-a început şeful statului discursul despre justiţie. Ştim foarte bine că demersurile preşedintelui sunt îndreptate către adversarul politic numărul unu, adică Adrian Năstase.

Chiar în toiul inundaţiilor lui Traian Băsescu îi arde de răfuieli politice şi printr-o scrisoare adresată Parlamentului a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare privind solicitarea DNA de aprobare a începerii urmăririi penale pentru fostul premier Adrian Năstase şi pentru fostul ministru al transporturilor Miron Mitrea, iar Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat convocarea unei sesiuni extraordinare pe data de 13 august, pentru a dezbate cererea preşedintelui Traian Băsescu de avizare a urmăririi penale a foştilor şi actuali parlamentari. Raportul voturilor în şedinţă a fost 5 (PNL, UDMR, PRM) la 3 (PSD, PC), parlamentarii PD-L aflându-se în vacanţă neparticipând la şedinţă, probabil pentru a salva aparenţele că PD-L nu răspunde comenzile lui Băsescu. Să fim serioşi, dacă nu era clar că votul va fi favorabil în favoarea sesiunii extraordinare, mă întreb retoric, parlamentarii PD-L absentau? Mai mult decât atât partidul prezidenţial prin vocea lui Theodor Stolojan a anunţat că deputaţii care vor lipsi vor fi sancţionati, excepţie făcând cazurile excepţionale, de internare în spital sau altele asemănătoare. Se încearcă astfel evitarea penibilului din 24 iunie când Citeşte tot articolul »”Prinde orbul, scoate-i ochii”

Aş fi putut să îmi intitulez articolul şi marea gargară a colegiilor uninominale.

Comisia parlamentară de Cod Electoral a stabilit colegiile uninominale pentru judeţul Sibiu, astfel judeţul nostru va avea 9 parlamentari, împărţiţi pe 9 colegii, din care 3 vor merge la Senat, iar 6 la Camera Deputaţilor.

Voi explica un pic cum s-a ales numărul de colegii uninominale. Potrivit Legii votului uninominal, “numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de patru, iar cel de senator, mai mic de doi“. Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinînd cont de cîteva reguli. În primul rînd, o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi, iar teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ. Potrivit legii, pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi. Un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi. Bun până aici totul este clar, mergem un pic mai departe …

Varianta pentru alegerile parlamentare este o copie după modelul alegerilor din Slovenia, elimină lista naţională de rezervă care ar fi fost utilizată doar la a treia redistribuire a mandatelor în situaţia excepţională în care un partid ar fi obţinut dreptul la mai multe mandate decat candidaţi avea, oricum această a treia listă a constituit şi una dintre obiecţiile Curţii Constituţionale. Citeşte tot articolul »”Alegeri parlamentare. Colegiile uninominale.”

Credeam că am asistat la toate mojiciile din PSD Sibiu și că mai rău nu este posibil, dar “minunea” s-a întâmplat și o altă dovadă de decădere morală mi-a fost dat să văd la alegerea vicepreședinților Consiliului Județean Sibiu atunci când “aleșii județeni” ai PSD au votat practic la vedere opțiunea politică arătând după exercitarea votului buletinul de vot “liderului” Ioan Cindrea. Da, am pus între ghilimele lider, deoarece o persoană care nu are încredere în proprii oameni din partid nu se poate numii astfel. De mulți ani în interiorul PSD Sibiu domnește o stare de teamă, dar parcă acum este prea mult. Oricum și consilierii județeni care s-au lăsat astfel manipulați merită tot disprețul pentru că aceștia sunt mult mai vinovați decât “stăpânul”. Rușine pentru toate personajele implicate, prin oameni ca domniile lor modelul comunist se perpetuează, iar mai grav este că printre aceste marionete se află și tineri care din păcate și-au însușit aceste “calități”.

Rușine păpușarului, rușine marionetelor!

Filmulețul înregistrat este postat mai jos.

Citeşte tot articolul »”Ruşinea ruşinii”

Pare ciudat prieteni să afirm că am fost portocaliu, chiar dacă numai pentru o oră și jumătate și doar pentru un meciul de fotbal Olanda - Franța (4-1). Oricum nu am să mă balansez de la stânga la dreapta politicii românești peste noapte, așa cum de altfel PD-L-ul cu “succesuri” a făcut-o. Dar să revenim la oile noastre … ups, ceva nu e bine nici de data asta, sună cam “becalian”, ah … dar mi-am amintit altceva înainte să îi felicit pe tricolori pentru meciul de aseară. Mi-a trecut prin minte ce a spus un băiat simpatic, Roberto Calderoni, parlamentar italian și fost ministru în guvernul de reformă de la Roma, de ăsta care e pe partea dreaptă a baricadei politice, știți voi … un portocaliu, “Îi lăsăm pe români să ne bată, doar dacă îşi iau ţiganii înapoi”. Păi măi pui de Mussolini, nu mai bine ne bateți voi și îi păstrați la voi acolo? Sau și mai bine dacă ne bateți ne golim pușcăriile la voi, da știu, am fost un pic rasist. Oricum și mai bine ar fi fost să îi batem și să îi lăsăm pe colorați tot la ei, scenariul perfect nu e așa? Noi ca români le-am dat dreptul țiganilor la educație (locuri speciale în licee și subvenționate în universități), dreptul la muncă cinstită, respectul demnității vis-a-vis de ei ca nație (i-am numit romi) … dragi italieni nu uitați că acum țiganii au devenit europeni, așa că tratați-i și voi ca atare. După intrarea României în Europa s-a aerisit bine de tot la noi, fapt care nu îmi displace, așa că stimabile senator european de dreapta nu uita că țara ta a semnat niște fițuici, numite acorduri, care garantează dreptul la libera circulație al oricărui cetățean european, iar în 22 Decembrie 2005 o instituție din Italia numită Parlament (asta de care nu ține cont nici “dracul” nostru președinte), a ratificat tratatul de aderare al României la UE. Nu vă mai plangeți că și voi înainte de aderarea noastră ne obligați pe noi să respectăm drepturile minorităților, iar eu vă dau un sfat gratis, numiți-i pe țigani în loc de rromi, romani, și luați legătura cu postul PRO TV să vă dea rețeta știrilor de la ora 17.

Citeşte tot articolul »”Portocaliu, pentru o oră și jumătate”

Durere la PSD Sibiu după alegeri, “motorașul” Ioan Cindrea nu a fost ales președintele Consiliului Județean Sibiu, fapt care era de așteptat în ciuda infatuări canditatului PSD-ist care se umfla înainte de alegeri că va defila spre șefia CJ, a ajuns gâfâind pe locul 3. Mai mult decât atât lauda a ajuns și la mai marii PSD, iar Miron Mitrea afirma într-o vizită la Sibiu, “la judeţ, (referindu-se la candidatura lui Ioan Cindrea la şefia Consiliului Judeţean) nu am nici o îngrijorare. Dacă am pierde, m-ar surprinde neplăcut.” Ei na … acum sunt foarte curios să văd ce înseamnă neplăcut surprins. Eu sunt dezamăgit de conducerea PSD Sibiu de ani buni și semnalam că în Sibiu procentele PSD vor avea un trend descendent cu actuala conducere. Norocul este că în județ sunt primari gospodari, iar meritul este direct al acestora, nu al conducerii PSD-iste din Sibiu. Să nu îl uit și pe Gheorghe Suditu președintele Municipiului Sibiu care a ajuns să se laude cu cele 9 procente adunate de partid în municipiu și cu cele 3 locuri de consilieri. Imaginea stângii este terfelită de ani buni de acești baroni care parcă s-au legat de funcții și scaune cu sârmă ghimpată. Tot mai mulți membri și simpatizanți întorc spatele partidului, iar motivul este tocmai conducerea care este ca o piatră de moară la gâtul acestuia.

Demisia ar fi un act de onoare, dar cum demagogia și indolența este pe un tărâm sigur, nu mă aștept să văd gestul, pe care oricum nu l-aș aprecia pentru că oricum ar fi tardiv. Mulți dintre oamenii de valoare au părăsit partidul, iar alții se afla pe picior

Citeşte tot articolul »”Cu un singur neuron, ești considerat beton”