Eduard STOICA

Regatul Belgiei este o ţară în Europa de Vest şi este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene. Majoritatea instituţiilor europene sunt gazduite pe teritoriul Belgiei, precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv NATO. Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Regele Albert al II-lea al Belgiei, este şeful statului din 1993. De remarcat faptul că Belgia este singura monarhie din Europa în care regale nu urcă pe tron automat la decesul predecesorului, ci este obligat să depună un jurământ constituțional prin care se obligă să apere integritatea teritorială, independența și să repsecte legile statului. Capitala Belgiei este la Bruxelles, oraș care este și unul dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene. De menționat este că Belgia este unul dintre cele mai mici state europene ca și suprafață, cu o populație de 10.446.000 de locuitori. Imnul național este Barabanteana și are versurile oficiale atât în limba franceză cât și Olandeză.

Sistemul și situația politică în această tară este foarte complex și la ora actulă deosebit de complicat. Belgia este împărţită în două mari regiuni, Flandra situată în jumătatea de nord a ţării care are 58% din populaţie, unde limba vorbită este olandeza si Valonia situată în jumătatea de sud care are 32% din populaţie, iar limba vorbită este franceza. Regiunea Capitalei Bruxelles concentrează 10% din populaţie şi este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în aproiere de Regiunea Volonă. În Belgia mai avem în estul Voloniei şi o mică comunitate germanofonă la fronieră cu Germania.

Toată această diversitate lingvistică şi culturală pe care o găsim pe teritoriul Belgiei duce la dese conflicte politice, iar acum în 2008 criza belgiana pare mai acută decât oricând. Valonii şi flamanzii par să nu se mai înţeleagă deloc şi parcă construiesc între ei un zid. Flamanzii sunt foarte apropiaţi de olandezi a caror limbă o vorbesc, iar valonii se consideră “copii Franţei”. Ţara în care se vorbşte doua limbi, dar nu de aceaşi cetăţeni, nu are obligativitatea plăcuţelor bilingve.
Conflictul mocneşte nu numai din cauze social-cultural-politice, ci şi din motive economice, Regiunea Flandra asigurând 60% din PIB cu o populaţie de 42% din totalul ţării. După ultimele alegeri, Flandra a cerut o vastă reformă de stat, pentru a-şi administra după bunul plac economia regiunii sale prospere, în timp ce francofonii au insistat pentru “un stat federal puternic”, singurul care ar putea garanta “solidaritatea” comunităţilor sale.

Flamanzii şi valonii cred că două instituţii mai ţin Belgia unită, regalitatea şi Uniunea Europeană şi cei aproximativ două milioane de locuitori ai capitalei Bruxelles care se consideră cetăţeni cu identitate proprie, bruxellezi. Capitala Bruxelles este revendicată şi de flamanzi şi de valoni în eventuala unei scindări, după modelul Cehoslovacei , argument adus mereu în prim plan de politicenii radicali.

Regele numeşte primul ministru, actualmente Yves Camille Désiré Leterme, dar funcţia de prim-ministru trebuie să aiba şi acordul parlamentului. Parlamentul este bicameral şi este format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Revizuirea constituţiei din anul 1993 a dus la o reducere drastică a demnitarilor , astfel, după alegerile din 1995 în Parlamentul Belgian la Senat numărul senatorilor s-a redus de la 184 la 71, iar la Camera Reprezentanţilor de la 212 la 150. După cum spuneam Senatul este format din 71 de membrii din care 40 sunt membrii aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membrii cooptaţi. Mai mult, din cei 71 de demnitari , 41 sunt vorbitori de limba olandeză, flamanzi, şi numai 30 sunt vorbitori de limbă franceză, valoni. În Camera Reprezentanţilor cei 150 de parlamentari sunt aleşi de popor în 11 colegii electorale şi au rolul de a discuta şi vota majoritatea legilor, bugetul şi acordă, sau retrage, încrederea în guvern. În Belgia prezenţa la vot este obligatorie.

Louis Michel este comisarul Uniunii Europene pentru Dezvoltare şi Ajutor Umanitar, din partea Belgiei. “Este posibilă eradicarea sărăciei extreme într-o generaţie. Este posibil să se îmbunătăţească substanţial nivelul de acces la servicii sociale de bază. Este posibila oprirea răspândirii HIV / SIDA, a tuberculozei şi a malariei. Este posibil ca defrişările sa fie reversat. Toate acestea pot fi facute. Şi, dacă este posibil, atunci trebuie să le facem. Aceasta nu este doar un vis. Fac apel la dumneavoastră să credem că putem, si vom putea, sa facem aceste lucruri posibile.”

În Parlamentul European Belgia are 24 de deputaţi aleşi pe 3 circumscripţii electorale. Astfel colegiul flamand numără 14 deputaţi, cel francofon 9 deputaţi, iar colegiul reprezentat de comunitatea germanofonă un singur parlamentar. Afilierea la grupurile politice europene este în favoarea grupului Socialist din Parlamentul European care are 7 deputaţi, cu un deputat mai mult decât grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni şi grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa care numără fiecare câte 6 deputaţi europeni, lista fiind completă cu 2 deputaţi aparţinând grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi 3 deputaţi neafiliaţi.